top of page
846137141_861936186969815_8791771310285449877_n.jpg

MaRó

Székely Csaba

Szereposztás/Distribuția

MaRo.png

Regie | Rendező: Bobi Pricop

Decor | Díszlet: Raul Cioabă
Muzică & Video design: iRonic Distors
Costume | Jelmezek: Cristina Breteanu
Lighting Design: Nichita Teodorescu
Regie tehnică | Ügyelő: Diana Sîrghi & Lațcu Ecaterina
Sufleor | Súgó: Adeline Tripa & Țentea Katalin

Fordította/Tradus de: Czvikker Katalin

Szinopszis/Sinopsis

𝘜́𝘨𝘺 𝘨𝘰𝘯𝘥𝘰𝘭𝘰𝘮, 𝘩𝘰𝘨𝘺 𝘦𝘻 𝘢 𝘬𝘰𝘱𝘳𝘰𝘥𝘶𝘬𝘤𝘪𝘰́ 𝘧𝘰𝘯𝘵𝘰𝘴 𝘱𝘪𝘭𝘭𝘢𝘯𝘢𝘵 𝘢 𝘷𝘢́𝘳𝘰𝘴 𝘴𝘻𝘪́𝘯𝘩𝘢́𝘻𝘪 𝘦́𝘭𝘦𝘵𝘦́𝘣𝘦𝘯. 𝘈 𝘔𝘢𝘙𝘰́ 𝘤𝘪́𝘮𝘶̋ 𝘦𝘭𝘰̋𝘢𝘥𝘢́𝘴𝘣𝘢𝘯 𝘢 𝘚𝘻𝘪𝘨𝘭𝘪𝘨𝘦𝘵𝘪 𝘚𝘻𝘪́𝘯𝘩𝘢́𝘻 𝘦́𝘴 𝘢 𝘙𝘦𝘨𝘪𝘯𝘢 𝘔𝘢𝘳𝘪𝘢 𝘚𝘻𝘪́𝘯𝘩𝘢́𝘻 𝘴𝘻𝘪́𝘯𝘦́𝘴𝘻𝘦𝘪 𝘯𝘦𝘮 𝘤𝘴𝘶𝘱𝘢́𝘯 𝘶𝘨𝘺𝘢𝘯𝘢𝘻𝘰𝘯 𝘢 𝘴𝘻𝘪́𝘯𝘱𝘢𝘥𝘰𝘯 𝘰𝘴𝘻𝘵𝘰𝘻𝘯𝘢𝘬, 𝘩𝘢𝘯𝘦𝘮 𝘦𝘨𝘺 𝘬𝘰̈𝘻𝘰̈𝘴 𝘢𝘭𝘬𝘰𝘵𝘰́𝘪 𝘧𝘰𝘭𝘺𝘢𝘮𝘢𝘵𝘣𝘢𝘯 𝘪𝘴 𝘳𝘦́𝘴𝘻𝘵 𝘷𝘦𝘴𝘻𝘯𝘦𝘬, 𝘢𝘮𝘦𝘭𝘺𝘯𝘦𝘬 𝘢𝘭𝘢𝘱𝘫𝘢 𝘢 𝘱𝘢́𝘳𝘣𝘦𝘴𝘻𝘦́𝘥, 𝘢 𝘣𝘪𝘻𝘢𝘭𝘰𝘮 𝘦́𝘴 𝘢𝘻 𝘦𝘨𝘺𝘮𝘢́𝘴 𝘮𝘦𝘨𝘪𝘴𝘮𝘦𝘳𝘦́𝘴𝘦. 𝘈 𝘬𝘦́𝘵 𝘵𝘢́𝘳𝘴𝘶𝘭𝘢𝘵 𝘵𝘢𝘭𝘢́𝘭𝘬𝘰𝘻𝘢́𝘴𝘢 𝘴𝘻𝘢𝘬𝘮𝘢𝘪 𝘴𝘻𝘦𝘮𝘱𝘰𝘯𝘵𝘣𝘰́𝘭 𝘪𝘴 𝘦́𝘳𝘵𝘦́𝘬𝘦𝘴 𝘭𝘦𝘩𝘦𝘵, 𝘩𝘪𝘴𝘻𝘦𝘯 𝘬𝘶̈𝘭𝘰̈𝘯𝘣𝘰̈𝘻𝘰̋ 𝘴𝘻𝘪́𝘯𝘩𝘢́𝘻𝘪 𝘵𝘢𝘱𝘢𝘴𝘻𝘵𝘢𝘭𝘢𝘵𝘰𝘬 𝘦́𝘴 𝘨𝘺𝘢𝘬𝘰𝘳𝘭𝘢𝘵𝘰𝘬 𝘬𝘦𝘳𝘶̈𝘭𝘯𝘦𝘬 𝘬𝘰̈𝘻𝘦𝘭𝘦𝘣𝘣 𝘦𝘨𝘺𝘮𝘢́𝘴𝘩𝘰𝘻, 𝘶𝘨𝘺𝘢𝘯𝘢𝘬𝘬𝘰𝘳 𝘬𝘰̈𝘻𝘰̈𝘴𝘴𝘦́𝘨𝘪 𝘴𝘻𝘪𝘯𝘵𝘦𝘯 𝘪𝘴 𝘩𝘪𝘥𝘢𝘵 𝘵𝘦𝘳𝘦𝘮𝘵𝘩𝘦𝘵 𝘢 𝘬𝘦́𝘵 𝘪𝘯𝘵𝘦́𝘻𝘮𝘦́𝘯𝘺 𝘬𝘰̈𝘻𝘰̈𝘯𝘴𝘦́𝘨𝘦 𝘬𝘰̈𝘻𝘰̈𝘵𝘵. 𝘕𝘢𝘨𝘺𝘷𝘢́𝘳𝘢𝘥 𝘰𝘭𝘺𝘢𝘯 𝘷𝘢́𝘳𝘰𝘴, 𝘢𝘩𝘰𝘭 𝘢 𝘳𝘰𝘮𝘢́𝘯 𝘦́𝘴 𝘢 𝘮𝘢𝘨𝘺𝘢𝘳 𝘬𝘰̈𝘻𝘰̈𝘴𝘴𝘦́𝘨 𝘦𝘨𝘺𝘶̈𝘵𝘵 𝘦́𝘭, 𝘦𝘻𝘦́𝘳𝘵 𝘢𝘻 𝘦𝘭𝘰̋𝘢𝘥𝘢́𝘴 𝘵𝘦́𝘮𝘢́𝘫𝘢 𝘬𝘶̈𝘭𝘰̈𝘯𝘰̈𝘴𝘦𝘯 𝘳𝘦𝘭𝘦𝘷𝘢́𝘯𝘴. 𝘚𝘻𝘦́𝘬𝘦𝘭𝘺 𝘊𝘴𝘢𝘣𝘢 𝘴𝘻𝘰̈𝘷𝘦𝘨𝘦 𝘯𝘦𝘮 𝘮𝘢𝘨𝘢́𝘵 𝘢 𝘳𝘰𝘮𝘢́𝘯-𝘮𝘢𝘨𝘺𝘢𝘳 𝘦𝘨𝘺𝘶̈𝘵𝘵𝘦́𝘭𝘦́𝘴𝘵 𝘮𝘶𝘵𝘢𝘵𝘫𝘢 𝘢𝘣𝘴𝘻𝘶𝘳𝘥𝘯𝘢𝘬, 𝘩𝘢𝘯𝘦𝘮 𝘢𝘻𝘰𝘬𝘢𝘵 𝘢𝘻 𝘢𝘣𝘴𝘻𝘶𝘳𝘥 𝘩𝘦𝘭𝘺𝘻𝘦𝘵𝘦𝘬𝘦𝘵 𝘢́𝘭𝘭𝘪́𝘵𝘫𝘢 𝘢 𝘬𝘰̈𝘻𝘦́𝘱𝘱𝘰𝘯𝘵𝘣𝘢, 𝘢𝘮𝘦𝘭𝘺𝘦𝘬 𝘢 𝘴𝘻𝘵𝘦𝘳𝘦𝘰𝘵𝘪́𝘱𝘪𝘢́𝘬𝘣𝘰́𝘭, 𝘦𝘭𝘰̋𝘪́𝘵𝘦́𝘭𝘦𝘵𝘦𝘬𝘣𝘰̋𝘭, 𝘵𝘰̈𝘳𝘵𝘦́𝘯𝘦𝘭𝘮𝘪 𝘴𝘦́𝘳𝘦𝘭𝘮𝘦𝘬𝘣𝘰̋𝘭 𝘷𝘢𝘨𝘺 𝘦́𝘱𝘱𝘦𝘯 𝘢𝘣𝘣𝘰́𝘭 𝘧𝘢𝘬𝘢𝘥𝘩𝘢𝘵𝘯𝘢𝘬, 𝘩𝘰𝘨𝘺 𝘬𝘦́𝘱𝘵𝘦𝘭𝘦𝘯𝘦𝘬 𝘷𝘢𝘨𝘺𝘶𝘯𝘬 𝘪𝘨𝘢𝘻𝘢́𝘯 𝘮𝘦𝘨𝘩𝘢𝘭𝘭𝘨𝘢𝘵𝘯𝘪 𝘦́𝘴 𝘮𝘦𝘨𝘦́𝘳𝘵𝘦𝘯𝘪 𝘢 𝘮𝘢́𝘴𝘪𝘬𝘢𝘵. 𝘈 𝘩𝘶𝘮𝘰𝘳 𝘦́𝘴 𝘢𝘻 𝘰̈𝘯𝘪𝘳𝘰́𝘯𝘪𝘢 𝘭𝘦𝘩𝘦𝘵𝘰̋𝘴𝘦́𝘨𝘦𝘵 𝘢𝘥 𝘢𝘳𝘳𝘢, 𝘩𝘰𝘨𝘺 𝘦𝘻𝘦𝘬𝘳𝘦 𝘢𝘻 𝘦́𝘳𝘻𝘦́𝘬𝘦𝘯𝘺 𝘵𝘦́𝘮𝘢́𝘬𝘳𝘢 𝘣𝘪𝘻𝘰𝘯𝘺𝘰𝘴 𝘵𝘢́𝘷𝘰𝘭𝘴𝘢́𝘨𝘣𝘰́𝘭, 𝘶𝘨𝘺𝘢𝘯𝘢𝘬𝘬𝘰𝘳 𝘰̋𝘴𝘻𝘪𝘯𝘵𝘦́𝘯 𝘵𝘦𝘬𝘪𝘯𝘵𝘴𝘶̈𝘯𝘬. 𝘈𝘻 𝘦𝘭𝘰̋𝘢𝘥𝘢́𝘴 𝘯𝘦𝘮 𝘢𝘻 𝘦𝘨𝘺𝘪𝘬 𝘷𝘢𝘨𝘺 𝘢 𝘮𝘢́𝘴𝘪𝘬 𝘬𝘰̈𝘻𝘰̈𝘴𝘴𝘦́𝘨 𝘬𝘪𝘨𝘶́𝘯𝘺𝘰𝘭𝘢́𝘴𝘢́𝘳𝘢 𝘷𝘢𝘨𝘺 𝘩𝘪𝘣𝘢́𝘻𝘵𝘢𝘵𝘢́𝘴𝘢́𝘳𝘢 𝘵𝘰̈𝘳𝘦𝘬𝘴𝘻𝘪𝘬, 𝘩𝘢𝘯𝘦𝘮 𝘢𝘳𝘳𝘢 𝘴𝘻𝘦𝘳𝘦𝘵𝘯𝘦 𝘳𝘢́𝘷𝘦𝘯𝘯𝘪 𝘣𝘦𝘯𝘯𝘶̈𝘯𝘬𝘦𝘵, 𝘩𝘰𝘨𝘺 𝘧𝘦𝘭𝘪𝘴𝘮𝘦𝘳𝘫𝘶̈𝘬 𝘴𝘢𝘫𝘢́𝘵 𝘣𝘦𝘪𝘥𝘦𝘨𝘻𝘰̋𝘥𝘦́𝘴𝘦𝘪𝘯𝘬𝘦𝘵 𝘦́𝘴 𝘦𝘭𝘰̋𝘪́𝘵𝘦́𝘭𝘦𝘵𝘦𝘪𝘯𝘬𝘦𝘵, 𝘦́𝘴 𝘵𝘢𝘭𝘢́𝘯 𝘦𝘨𝘺𝘶̈𝘵𝘵 𝘪𝘴 𝘵𝘶𝘥𝘫𝘶𝘯𝘬 𝘯𝘦𝘷𝘦𝘵𝘯𝘪 𝘳𝘢𝘫𝘵𝘶𝘬. 𝘜́𝘨𝘺 𝘨𝘰𝘯𝘥𝘰𝘭𝘰𝘮, 𝘩𝘰𝘨𝘺 𝘢 𝘯𝘢𝘨𝘺𝘷𝘢́𝘳𝘢𝘥𝘪 𝘬𝘰̈𝘻𝘰̈𝘯𝘴𝘦́𝘨 𝘯𝘺𝘪𝘵𝘰𝘵𝘵𝘴𝘢́𝘨𝘨𝘢𝘭 𝘦́𝘴 𝘬𝘪́𝘷𝘢́𝘯𝘤𝘴𝘪𝘴𝘢́𝘨𝘨𝘢𝘭 𝘧𝘰𝘨𝘢𝘥𝘫𝘢 𝘮𝘢𝘫𝘥 𝘢𝘻 𝘦𝘭𝘰̋𝘢𝘥𝘢́𝘴𝘵, 𝘦́𝘱𝘱𝘦𝘯 𝘢𝘻𝘦́𝘳𝘵, 𝘮𝘦𝘳𝘵 𝘰𝘭𝘺𝘢𝘯 𝘩𝘦𝘭𝘺𝘻𝘦𝘵𝘦𝘬𝘦𝘵, 𝘨𝘰𝘯𝘥𝘰𝘭𝘬𝘰𝘥𝘢́𝘴𝘮𝘰́𝘥𝘰𝘬𝘢𝘵 𝘦́𝘴 𝘧𝘦𝘴𝘻𝘶̈𝘭𝘵𝘴𝘦́𝘨𝘦𝘬𝘦𝘵 𝘪𝘴𝘮𝘦𝘳𝘩𝘦𝘵 𝘧𝘦𝘭 𝘣𝘦𝘯𝘯𝘦, 𝘢𝘮𝘦𝘭𝘺𝘦𝘬 𝘬𝘰̈𝘻𝘰̈𝘴 𝘷𝘢𝘭𝘰́𝘴𝘢́𝘨𝘶𝘯𝘬 𝘳𝘦́𝘴𝘻𝘦́𝘵 𝘬𝘦́𝘱𝘦𝘻𝘪𝘬. 𝘛𝘦𝘳𝘮𝘦́𝘴𝘻𝘦𝘵𝘦𝘴𝘦𝘯 𝘦𝘨𝘺 𝘪𝘭𝘺𝘦𝘯 𝘵𝘦́𝘮𝘢 𝘬𝘶̈𝘭𝘰̈𝘯𝘣𝘰̈𝘻𝘰̋ 𝘳𝘦𝘢𝘬𝘤𝘪𝘰́𝘬𝘢𝘵 𝘷𝘢́𝘭𝘵𝘩𝘢𝘵 𝘬𝘪, 𝘥𝘦 𝘢 𝘴𝘻𝘪́𝘯𝘩𝘢́𝘻 𝘧𝘦𝘭𝘢𝘥𝘢𝘵𝘢 𝘢𝘻 𝘪𝘴, 𝘩𝘰𝘨𝘺 𝘬𝘦́𝘳𝘥𝘦́𝘴𝘦𝘬𝘦𝘵 𝘵𝘦𝘨𝘺𝘦𝘯 𝘧𝘦𝘭, 𝘬𝘪𝘮𝘰𝘻𝘥𝘪́𝘵𝘴𝘰𝘯 𝘣𝘦𝘯𝘯𝘶̈𝘯𝘬𝘦𝘵 𝘢 𝘬𝘰𝘮𝘧𝘰𝘳𝘵𝘻𝘰́𝘯𝘢́𝘯𝘬𝘣𝘰́𝘭, 𝘦́𝘴 𝘵𝘦𝘳𝘦𝘵 𝘵𝘦𝘳𝘦𝘮𝘵𝘴𝘦𝘯 𝘢 𝘱𝘢́𝘳𝘣𝘦𝘴𝘻𝘦́𝘥𝘩𝘦𝘻. 𝘈𝘻𝘵 𝘴𝘻𝘦𝘳𝘦𝘵𝘯𝘦́𝘯𝘬, 𝘩𝘰𝘨𝘺 𝘢 𝘔𝘢𝘙𝘰́ 𝘯𝘦 𝘤𝘴𝘶𝘱𝘢́𝘯 𝘢 𝘬𝘦́𝘵 𝘵𝘢́𝘳𝘴𝘶𝘭𝘢𝘵 𝘵𝘢𝘭𝘢́𝘭𝘬𝘰𝘻𝘢́𝘴𝘢 𝘭𝘦𝘨𝘺𝘦𝘯, 𝘩𝘢𝘯𝘦𝘮 𝘢 𝘬𝘦́𝘵 𝘬𝘰̈𝘻𝘰̈𝘴𝘴𝘦́𝘨 𝘷𝘢𝘭𝘰́𝘥𝘪 𝘵𝘢𝘭𝘢́𝘭𝘬𝘰𝘻𝘢́𝘴𝘢́𝘯𝘢𝘬 𝘪𝘴 𝘵𝘦𝘳𝘦𝘵 𝘢𝘥𝘫𝘰𝘯. -Bobi Pricop În spectacolul MaRó, actorii Teatrului Szigligeti și cei ai Teatrului Regina Maria nu doar împart aceeași scenă, ci participă la un proces artistic comun, bazat pe dialog, încredere și cunoaștere reciprocă. Întâlnirea celor două trupe poate fi valoroasă atât din punct de vedere profesional, prin apropierea unor experiențe și practici teatrale diferite, cât și la nivelul comunității, deoarece creează o punte între publicurile celor două instituții. Nagyvárad–Oradea este un oraș în care comunitățile română și maghiară trăiesc împreună, iar această realitate face ca tema spectacolului să fie cu atât mai relevantă. Textul lui Székely Csaba nu prezintă conviețuirea româno-maghiară ca fiind absurdă, ci aduce în prim-plan, prin mijloacele satirei, situațiile absurde care se pot naște din stereotipuri, prejudecăți, resentimente istorice sau din incapacitatea noastră de a-l asculta și de a-l înțelege cu adevărat pe celălalt. Umorul și autoironia ne oferă posibilitatea de a privi aceste subiecte sensibile cu o anumită distanță, dar și cu sinceritate. Spectacolul nu își propune să ridiculizeze sau să acuze una dintre comunități, ci să ne determine să ne recunoaștem propriile reflexe și prejudecăți și, poate, să putem râde împreună de ele. Publicul orădean va recepta spectacolul cu deschidere și curiozitate, tocmai pentru că va recunoaște în el situații, mentalități și tensiuni care fac parte din realitatea comună. Desigur, un asemenea subiect poate provoca reacții diferite, însă teatrul are și rolul de a pune întrebări, de a ne scoate din zona de confort și de a crea spațiul necesar dialogului. Scopul acestui proiect este ca MaRó să nu fie doar o întâlnire a celor două trupe, ci și o întâlnire autentică a celor două comunități. - Bobi Pricop

Szerző/Autor: Székely Csaba 

(1981, Marosvásárhely) drámaíró, forgatókönyvíró és műfordító, a kortárs magyar és erdélyi dráma nemzetközileg is jegyzett alkotója.

Pályája a Szeretik a banánt, elvtársak? című rádiójátékkal indult, amely 2009-ben elnyerte a BBC európai regionális díját, 2013-ban pedig a Brit Írószövetség Richard Imison-díját. Szélesebb ismertséget a Bányavirág, Bányavakság és Bányavíz című darabokból álló Bányavidék-trilógia hozott számára. A három mű egy erdélyi közösség történetein keresztül olyan társadalmi tabukat vizsgál, mint a munkanélküliség, az alkoholizmus, a nacionalizmus, a korrupció vagy az öngyilkosság. Fontosabb művei közé tartozik továbbá a Vitéz Mihály, a Mária országa, a 10, a Semmit se bánok, Az igazság gyertyái, az Egy diktátor születése és a MI vagyok. Újabb darabjaiban egyre hangsúlyosabban jelenik meg a hatalom és az egyén viszonya, az autoriter gondolkodás természete, a történelmi emlékezet és felelősség, valamint a technológiai változások emberi kapcsolatainkra gyakorolt hatása. Munkásságát számos szakmai elismeréssel jutalmazták: Magyarországon ötször nyerte el a Színikritikusok díját, Romániában pedig UNITER-díjjal is kitüntették. Darabjait Románián és Magyarországon kívül több európai országban és az Egyesült Államokban is bemutatták. Színházi világának egyik legfontosabb sajátossága, hogy nagy társadalmi és politikai kérdéseket személyes sorsokon keresztül tesz átélhetővé: hősei esendő, szerethető, olykor nevetséges emberek, akiknek hétköznapi küzdelmeiben egy egész régió történelmi és társadalmi konfliktusai tükröződnek. RO Cariera sa a început cu piesa radiofonică Vă plac bananele, tovarăși?, care în 2009 a câștigat premiul regional pentru Europa al BBC, iar în 2013 Premiul Richard Imison, acordat de Society of Authors din Marea Britanie. O recunoaștere mai largă i-a adus Trilogia Minelor, alcătuită din piesele Flori de mină, Orb de mină și Apă de mină. Cele trei texte explorează, prin poveștile unei comunități transilvănene, o serie de teme sociale considerate adesea tabu, precum șomajul, alcoolismul, naționalismul, corupția sau sinuciderea. Printre celelalte opere importante ale sale se numără Mihai Viteazul, Țara Mariei, 10, Nu regret nimic, Lumânările dreptății, Nașterea unui dictator și Ce sunt eu?. În piesele sale mai recente devin tot mai pregnante teme precum raportul dintre individ și putere, natura gândirii autoritare, memoria și responsabilitatea istorică, precum și impactul schimbărilor tehnologice asupra relațiilor umane. Activitatea sa a fost recompensată cu numeroase distincții profesionale: în Ungaria a câștigat de cinci ori Premiul Criticilor de Teatru, iar în România a fost distins cu Premiul UNITER. Piesele sale au fost montate, pe lângă România și Ungaria, în mai multe țări europene și în Statele Unite ale Americii. Una dintre trăsăturile definitorii ale universului său teatral este capacitatea de a face marile teme sociale și politice accesibile și profund umane prin intermediul destinelor individuale: personajele sale sunt oameni vulnerabili, ușor de îndrăgit, uneori ridicoli, în ale căror lupte cotidiene se reflectă conflictele istorice și sociale ale unei întregi regiuni.

WhatsApp Image 2026-10-07 at 10.30.55.jpeg

Rendező/Regie: Bobi Pricop

Bobi Pricop generációjának egyik legaktívabb és legelismertebb rendezője. Művészi pályájának középpontjában a kortárs dramaturgia, a társadalmi témák, valamint a színház és az új technológiák kapcsolata áll. Románia számos színházában rendezett, legutóbbi munkái közé tartozik többek között a „Lecția”, „In Between”, „Frumoasa și Bestia”, „Solaris”, „Neliniște” és a Toto. A Teatrul Regina Maria társulatával hosszú ideje dolgozik együtt. Az „Uciderea ritualică a lui Gorge Mastromas” és a „Fiul” című előadásokkal kezdődött, amelyeknek ő volt a rendezője. Korábban az Iosif Vulcan Társulat művészeti vezetője volt, jelenleg pedig a társulat rendezőjeként dolgozik. 2026-ban színpadra állította Doru Vatavulu Deșteptarea című darabját, amely kifejezetten kamaszoknak készült. Az előadás a fiatalok valódi tapasztalataiból és problémáiból indul ki, és a színház, a technológia, valamint a jelen társadalmi valóságának metszéspontján helyezkedik el. Az előadás a 2026-os Nagyváradi Nemzetközi Színházi Fesztivál (FITO) Rövid Színházi Fesztivál szekciójában két díjat is elnyert: a legjobb rendezés díját, amelyet Bobi Pricop kapott, valamint a zsűri különdíját a kamaszokból álló társulatnak. Művészi pályáját számos további díj és jelölés is fémjelzi. Ezek között szerepel a legjobb tévészínházi előadásnak járó UNITER-díj, a Szebeni Nemzetközi Színházi Fesztivál Iulian Vișa-díja, valamint több UNITER-díjra való jelölés. 2017 óta szerepel az Új Színházi Valóságokért járó Európa-díj jelöltjeinek listáján. Bobi Pricop számára a színház olyan tér, ahol a jelen érzékeny témái párbeszéd tárgyává válhatnak, a technológia pedig művészi eszközként segíthet közelebb kerülni a kortárs közönség valóságához. Ebbe a szemléletbe illeszkedik a MaRó is, amely a Regina Maria Színház és a Szigligeti Színház közös produkciója. Az előadás román és magyar színészeket hoz egy színpadra, és humorral, valamint öniróniával vizsgálja a két közösség közötti sztereotípiákat, előítéleteket és feszültségeket. RO Bobi Pricop este unul dintre cei mai activi și apreciați regizori ai generației sale, cu un parcurs artistic construit în jurul dramaturgiei contemporane, al temelor sociale și al relației dintre teatru și noile tehnologii. A montat spectacole în numeroase teatre din România, iar printre spectacolele sale recente se numără „Lecția”, „In Between”, „Frumoasa și Bestia”, „Solaris”, „Neliniște” și „Toto”. Cu Teatrul Regina Maria are o colaborare de lungă durată, inițiată prin spectacolele „Uciderea ritualică a lui Gorge Mastromas” și „Fiul” cărora le-a semnat regia. A fost director artistic al Trupei „Iosif Vulcan”, iar în prezent ocupă funcția de regizor artistic al trupei. În 2026, a pus în scenă piesa „Deșteptarea”, de Doru Vatavului, o producție dedicată adolescenților, construită pornind de la experiențele și problemele reale ale tinerilor și aflată la intersecția dintre teatru, tehnologie și realitățile sociale ale prezentului. Spectacolul a fost distins cu două premii la ediția 2026 a Festivalului Internațional de Teatru Oradea, în cadrul Secțiunii Festivalul de Teatru Scurt: Premiul pentru cea mai bună regie, acordat lui Bobi Pricop, și Premiul special al juriului pentru trupa de adolescenți. Parcursul său artistic este marcat și de numeroase alte premii și nominalizări, între care Premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol de teatru TV, Premiul „Iulian Vișa” la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu și mai multe nominalizări la Gala Premiilor UNITER. Din 2017 se află pe lista nominalizărilor pentru Premiul Europa pentru Noi Realități Teatrale. Pentru Bobi Pricop, teatrul este un spațiu în care teme sensibile ale prezentului pot deveni subiect de dialog, iar tehnologia poate funcționa ca instrument artistic pentru apropierea de realitatea publicului contemporan. În această perspectivă se înscrie și „MaRó”, spectacol realizat în colaborare de Teatrul Regina Maria și Teatrul Szigligeti din Oradea, care aduce împreună actori români și maghiari și explorează, prin umor și autoironie, stereotipurile, prejudecățile și tensiunile dintre cele două comunități.

WhatsApp Image 2026-10-08 at 15.49.42.jpeg

Díszlet/Decor: Raul Cioabă

Raul Cioabă építész és díszlettervező, szakmai pályafutása az építészet, a design és az előadó-művészetek határterületén bontakozott ki. A temesvári Politehnica Egyetem Építészmérnöki Karán végezte alap- és mesterképzését. Építészeti tapasztalatait több nemzetközi közegben, madridi, berlini és amszterdami irodákkal együttműködve szerezte. 2020 óta szabadúszóként dolgozik, miközben egyre nagyobb hangsúlyt kapnak munkásságában a díszlettervezés és az interdiszciplináris projektek. A színház területén többek között a Kafka – levél az apához (rendező: Cătălin Bocirnea), a Canin (rendező: Botond Nagy, Marosvásárhelyi Nemzeti Színház) és a Nő – csatatér (rendező: Botond Nagy, Iași-i Nemzeti Színház) című előadások díszletét tervezte. Az utóbbi évek munkásságának fontos részét képezi a Bobi Pricop rendezővel való együttműködése. Közös munkáik közé tartozik a Toto című előadás a bukaresti Masca Színházban, az Anticlimax a Román Drámaírók Színházában, a Nóra a Marosvásárhelyi Nemzeti Színházban, valamint az I Believe in Unicorns a bukaresti Ion Creangă Színházban. A MaRó című előadásban Raul Cioabă és Bobi Pricop együttműködése egy korábban megkezdett művészi párbeszéd folytatása. Közös munkájuk középpontjában a dinamikus, koncepcionális színpadi terek megteremtése áll, amelyek tovább gazdagítják és erősítik az előadás dramaturgiai világát. RO Raul Cioabă este arhitect și scenograf, cu un parcurs profesional construit la intersecția dintre arhitectură, design și artele spectacolului. A absolvit Facultatea de Arhitectură a Universității Politehnica din Timișoara, unde a urmat atât studiile de licență, cât și programul de master. Experiența sa profesională în arhitectură s-a construit în mai multe contexte internaționale, prin colaborări cu birouri din Madrid, Berlin și Amsterdam. Din 2020 lucrează ca freelancer, dezvoltând în paralel o practică orientată către scenografie și proiecte interdisciplinare. În zona artelor spectacolului, a realizat scenografia pentru proiecte precum "Kafka - scrisoare către tata" (regia Cătălin Bocirnea), „Canin" (regia Botond Nagy, Teatrul Național din Târgu Mureș), Femeia - Câmp de luptă (regia Botond Nagy, Teatrul Național din Iași). O componentă importantă a activității sale recente o reprezintă colaborarea cu regizorul Bobi Pricop. Cei doi au lucrat împreună la spectacole precum „Toto”, la Teatrul Masca din București, „Anticlimax”, la Teatrul Dramaturgilor Români, „Nora”, la Teatrul Național din Târgu-Mureș și „I Believe in Unicorns”, la Teatrul Ion Creangă din București. Pentru „MaRó”, colaborarea dintre Raul Cioabă și Bobi Pricop continuă astfel un dialog artistic început în proiecte anterioare și bazat pe construirea unor spații scenice dinamice, conceptuale care își propun amplificarea universului dramaturgic al spectacolului.

842717800_2318864975543028_9163899924929189577_n.jpg

Zene & Videó design/Muzică & Video design: iRonic Distors 

Alin Sterian (iRonic Distors) második alkalommal dolgozik együtt a Regina Maria Színházzal. Első közös munkájuk a Deșteptarea című előadás volt, amelyhez a zenét, a hang- és videódesign-t, valamint a plakát koncepcióját is ő készítette. Multidiszciplináris művész, rendező és zenei producer, alkotásaiban a zenét és a vizuális művészeteket ötvözi. Videoklip-rendezőként olyan előadókkal dolgozott együtt, mint Cojo, Delia, Deliric, Spike és Silent Strike. Munkáiban erős vizuális világot teremt, amely túllép a különböző műfajok és formátumok határain. Művészi szemléletét a kísérletezés és szokatlan alkotói együttműködések jellemzik. RO Alin Sterian (iRonic Distors) se află la a doua colaborare cu Teatrul Regina Maria, după proiectul „Deșteptarea”, unde a semnat muzica, sound & video design, dar și conceptul de afiș. Este un artist multidisciplinar, regizor şi producător muzical din România, cunoscut pentru fuziunea sa între muzică și arte vizuale. Ca regizor de videoclipuri, Alin a colaborat cu artişti precum Cojo, Delia, Deliric, Spike, Silent Strike, creând imagini vizuale memorabile care depăşesc barierele dintre genuri şi formate. Conceptul său artistic se bazează pe experimentare şi colaborări neconvenționale.

WhatsApp Image 2026-10-13 at 13.28.43.jpeg

Jelmezek/Costume: Cristina Breteanu

Cristina Breteanu jelmeztervezőként közel tíz éve dolgozik a színház világában, alkotásai romániai és magyarországi színpadokon egyaránt láthatók. A nagyváradi Művészeti Egyetem Vizuális Művészetek Tanszékén, valamint a bukaresti UNATC egyetemen végzett. Szakmai pályafutását a díszlet- és jelmeztervezés határozza meg, munkája során számos színházi intézménnyel működött együtt. Pályafutását a nagyváradi Szigligeti Színháznál kezdte, ahol az intézmény mindhárom társulata – a Nagyvárad Táncegyüttes, a Szigligeti Társulat és a Lilliput Társulat – előadásaihoz tervezett jelmezeket. Emellett romániai és magyarországi színházakkal is együtt dolgozott, olyan vizuális világot teremtve, amelyben a jelmez a történetmesélés és a karakterek megformálásának meghatározó elemévé válik. A színház mellett a divat és a festészet is fontos szerepet játszik alkotói munkásságában. Ruháit Románia képviselői nemzetközi szépségversenyeken is viselték, festményeit pedig Nagyváradon és Bukarestben rendezett kiállításokon mutatták be. A MaRó című előadás Cristina Breteanu harmadik együttműködése a Regina Maria Színházzal. Korábban a Tandrețea és a Pețitoarea című előadások jelmezeit tervezte. RO Cristina Breteanu lucrează de aproape zece ani în lumea teatrului, iar costumele sale pot fi întâlnite pe scene din România și Ungaria. Absolventă a Facultății de Arte – Departamentul de Arte Vizuale din Oradea și a UNATC București, și-a construit parcursul profesional în jurul scenografiei și al creației de costume, colaborând cu numeroase instituții teatrale. La Teatrul Szigligeti din Oradea, unde și-a început activitatea, a creat costume pentru spectacolele celor trei trupe ale instituției – Nagyvárad, Szigligeti și Liliput. În paralel, a colaborat cu teatre din țară și din Ungaria, dezvoltând un univers vizual în care costumul devine parte esențială din poveste și din construcția personajului. Dincolo de teatru, Cristina Breteanu este preocupată de modă și pictură. Creațiile sale vestimentare au fost purtate de reprezentantele României la concursuri internaționale, iar lucrările sale de pictură au fost prezentate în expoziții la Oradea și București. „MaRó” marchează cea de-a treia întâlnire a Cristinei Breteanu cu Teatrul Regina Maria, după realizarea costumelor pentru spectacolele „Tandrețea” și „Pețitoarea”.

846966144_1726640931755932_5473935088658693321_n.jpg

Lighting Design: Nichita Teodorescu

Nichita Teodorescu a craiovai Marin Sorescu Művészeti Líceumban, majd a nagy-britanniai University of Bedfordshire Media Performance szakán végzett. Tanulmányai során került közelebb a fénytervezéshez, és fokozatosan fedezte fel a fényben rejlő művészi lehetőségeket, valamint azt, hogyan válhat a színpadi kifejezés és az előadás vizuális világának szerves részévé. Romániába visszatérve szabadúszóként folytatta tevékenységét, többek között a 4Music-kal és a craiovai Marin Sorescu Nemzeti Színházzal dolgozott együtt. Később Bukarestbe költözött, ahol tovább mélyítette szakmai tudását, és elvégezte a bukaresti UNATC fény- és hangtervező képzését. Szakmai pályafutásában a médiaprodukciók terén szerzett tapasztalat és a színházi képzés találkozik. Munkájának középpontjában a fény, a tér és az előadás dramaturgiája közötti kapcsolat áll. Jelenleg az Apart Productions csapatának tagja, ahol nagyszabású fesztivál- és koncertprodukciókban vesz részt, valamint rendezvények és előadók számára készít fénykoncepciókat. Emellett továbbra is színházi előadások fénytervezőjeként dolgozik, hiszen a színház a mai napig az egyik legfontosabb művészi terület számára. 2026-ban UNITER-díjjal tüntették ki a legjobb fénytervezés kategóriájában a Jon Fosse Tél című művéből készült előadásért, amelyet Hunor Horváth rendezett a nagyszebeni Radu Stanca Nemzeti Színházban. A MaRó című előadásban ő felel a fénytervezésért. A produkció egyben az első együttműködését jelenti a Regina Maria Színházzal és a Szigligeti Színházzal, valamint az alkotócsapat többi tagjával. RO Nichita Teodorescu este absolvent al Liceului de Artă „Marin Sorescu” din Craiova și al programului Media Performance din cadrul University of Bedfordshire, Marea Britanie. În perioada studiilor, s-a apropiat de domeniul lighting design-ului, descoperind treptat potențialul luminii ca instrument de expresie și parte integrantă a construcției unui spectacol. Revenit în România, și-a continuat activitatea ca freelancer, colaborând cu 4Music și cu Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova. Ulterior, s-a stabilit la București, unde și-a aprofundat pregătirea profesională, absolvind programul de Lighting and Sound Design din cadrul UNATC. Parcursul său reunește astfel experiența din zona producției media cu formarea teatrală, într-o preocupare constantă pentru relația dintre lumină, spațiu și dramaturgia spectacolului. În prezent face parte din echipa Apart Productions, fiind implicat în producții de amploare din zona festivalurilor și a concertelor și creând concepte de lumini pentru evenimente și artiști. În paralel, continuă să semneze lighting design-ul pentru spectacole de teatru, domeniu care rămâne una dintre principalele sale pasiuni. În 2026, a fost distins cu Premiul UNITER pentru Cel mai bun lighting design, pentru spectacolul „Iarna” de Jon Fosse, în regia lui Hunor Horváth, producție a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu. În cadrul spectacolului „MaRó”, semnează lighting design-ul. Spectacolul „MaRó” marchează prima sa colaborare cu Teatrul Regina Maria și Teatrul Szigligeti, dar și cu ceilalți membri ai echipei de creație.

845183455_1080644704577620_7779758849782918635_n.jpg
Névtelen terv (11).png

Echipa Teatrului Szigligeti/Szigligeti Színház csapata

 

Világosítók/Lumini: Nagy Imre, Nosz Tamás 

Videó/Video: Kosocki-Bódis Gergő

Hangosítók/Sunet: Tóth Gábor

Kellékes/Recuzitor: Székely Emese

Öltöztetők/Cabiniere: Bátori Amanda, Domian Henrietta 

Ügyelő/Regie tehnică: Lațcu Katalin 

Súgó/Sufleor: Țentea Katalin 

Fodrász/Peruchier: Czégényi-Ghent Adrienn

Műhely/Ateliere: Szűcs László, Tóth Sándor, Varga Zsolt 

Díszítők/Mânuitori decor: Kincses Roland, Komáromi Sándor, Lőrincz Attila Imre, Nemes Lajos, Tamás Tibor

Műszaki vezető/Sef serviciu: Golicza Előd

Adminisztráció: Andrási Natália-Bianca, Fekete Zsolt, Lőrincz Ágnes Irén, Lukács Anette, Nagy Enikő-Klára, Sebestyén Angéla, Szabó Attila Zsigmond, Szeleczki Zsuzsanna, Taussig László, Viezer Emese  

Közönségszervező/Organizare: Antal-Fórizs Sára, Miklós Irén

Jegypénztáros/Agenție de bilete: Cseke Enikő 

Művészeti és irodalmi titkárok/Secretariat literal și artistic: Fazakas Márta, Fekete Enikő, Fülöp Barbara, Kádár Claudia Erika

Szerkesztette: Ramona Nemeș & Fülöp Barbara

Echipa Teatrului Regina Maria/Regina Maria Színház csapata

Regie tehnică/Ügyelő: Diana Sîrghi
Sufleor/Súgó: Adeline Tripa
Sunet/Hangosítók: Olimpiu Domide, ing. Sergiu Domide
Lumini/Világosítók: Attila Nagy, Sorin Precup
Tehnicieni de scenă/Díszítők: Cristian Segărcenu, Nicolae Segărcenu, Sorin Mudura, Cristian Domide, Dragoș Crosman

Perucherie-machiaj/Paróka és smink: Dana Drăgoiu
Recuzitor/Kellékes: Argentina Fodor
Cabiniere/Öltöztetők: Liana Domide și Florica Căvescu

Șef producție/Gyártásvezető: Marian Pantea
Butafor/Kasírozó: Răzvan Chendrean
Croitori/Szabó: Rodica Pop, Ștefan Papp, Dan Vidican
Lăcătuș/Lakatos: Gáspár Sándor
Tâmplar/Asztalos: Alexandru Roman
Pictor/Festő: Mădălina Baciu

Juridic/Jogász: Delia Matei
Resurse Umane/Humán-erőforrés: Simona Zanca, Adriana Vesa
Contabilitate/Könyvelőség: Ana Maria Buta, Anita Varga, Iulian Drile, Mărioara Maier
Organizare/Szervezők: Virginia Oanțo, Bianca Segărceanu
Agenție de bilete: Cristian Papp

Secretariat literar/Irodalmi titkárság: Ramona Nemeș, Răzvan Rocaș, Florina Dometi

Redactare caiet program/Szerkesztette: Ramona Nemeș & Fülöp Barbara

bottom of page